Despre vampirismul energetic:

Avem in jurul nostru un invelis energetic – aura – menit sa ne protejeze impotriva atacurilor energetice din afara. Un om calm, cu sufletul linistit si impacat, are un invelis energetic intact, sanatos, fara portiuni subrezite sau sparturi. Cind sufletul este insa nelinistit, cind omul traieste in fiecare zi emotii negative – ura, furie, iritare, invidie (pizma despre care se vorbeste si in scrierile crestine) etc. – aura il slabeste, se subtiaza, apar fisuri care se largesc, deschizind acces vampirilor energetici, ca si bolilor si nenorocirilor de tot felul.

La fel cum scoarta copacului trebuie sa ramina intacta pentru a feri copacul de fel si chip de paraziti, tot asa si aura noastra este menita sa ne protejeze, sa ne apere. De aceea, este indicat sa eliberam emotiile negative, sa ne pastram calmul si ne vom mentine aura intacta, ferind-o de fisuri, ceea ce ne va face intangibili la atacurile din afara.

Este bine sa stim ca, deoarece functia aurei si cea a scoartei copacului se aseamana - amindoua protejeaza, in calitate de invelis, corpul fiintei vii, om sau copac -, aura poate fi refacuta apelind la ajutorul scoartei arborilor. Scoarta corespunde misiunii lui Saturn, care ne educa spiritul, il intareste, ii fortifica sistemul nervos; astfel capatam tarie de caracter, fermitate.

Pentru a ne intari aura, vom imbratisa arborele care ne reprezinta si vom bea decoct din scoarta copacului preferat.

Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui. Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice ale destinului, sanatatii, psihicului. Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice. Omului care incepe sa se foloseasca de energia altuia i se inchid canalele de comunicare cu Universul iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multa energie. Astfel pot aparea boli grave si chiar moartea. Inceputul acestui proces sta in egoismul exacerbat manifestat in ganduri, emotii sau fapte, in neintelegerea unitatii lumii. Aceasta blocheaza canalele de legatura cu cosmosul si provoaca o cadere energetica. Acest proces e greu de oprit. El condamna copiii “vampirului” la niste boli grave intrucat acestia se nasc cu canalele de legatura cu Universul inchise si atunci fie ca sunt supusi vampirismului fie ei insisi vor deveni vampiri si vor continua ruinarea propriului suflet.
Cum procedeaza oamenii care au nevoie de energie? Ei infurie, chinuie victima, cauta diferite mijloace de a subjuga omul pentru ca a lua de la unul egal tie e complicat. E mai usor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat.
De ce devine omul sadic? Parintii sai au renegat comuniunea cu lumea, au renegat inaltele sentimente ceea ce a dus la inchiderea completa a canalelor care-I unea cu Universul. A inceput degradarea si destramarea structurilor campului. Energia nu putea fi procurata din alta parte decat de la oameni.Daca este vorba de un copil, acesta incepe sa-si irite mama, s-o necajeasca.Ea incepe sa tipe in permanenta, se infurie si ii cedeaza energie. Copilul isi bate joc de colegii de joaca, ii jigneste, chinuie animalele, rade si isi bate joc de cei varstnici in scopul obtinerii energiei. Prin urmare provocarea de chinuri fizice si spirituale unui alt om este una din formele de vampirism.
Putini cunosc cat de grava e pedeapsa pentru vampirism si cat de putine sunt sansele de a iesi din aceasta situatie. Unul din mijloacele spirituale de aparare impotriva unui om certat cu regulile eticii, care incearca sa fure energie il constituie rugaciunea pentru ca aceasta constituie in acelasi timp si un ajutor pentru corectarea deformatiilor structurilor sale spirituale. “Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei ce va urasc.”
Atat noi cat si ceilalti putem intretine sau lua rolul de “vampiri “Vampirismul este o “boala” care produce leziuni intr-unul din corpurile energetice – umane.Cand acesta este perturbat, nu se mai receptioneaza raspuns prin sentimente la impulsurile superioare. Asa apare nevoia de hrana energetica , de preluare de energie de la ceilalti; uneori acesta este insesizabila, dar se poate agrava – urmarile fiind destul de grave, atat pentru el, Vampirul energetic, cat si pentru Victima/e.Acestia sunt de obicei pacienti cu tulburari de personalitate sau apartinand unui anume context socio-cultural.Solutia este sa evitati certaretii care nu-si pot exprima sentimentele negative decat in forma conflictuala; exista indivizi care au o mica disputa cu ridicat de voce cel putin 1/zi. Nu este normal!
Cum ii recunoastem:
- dupa gradul de epuizare pe care ni-l produc.
- nu ne aduce nimic, ne regreseaza, si ne pericliteaza echilibrul emotional.O persoana care a fost victima unui vampir energetic, prezinta urmatoarele simptome:
- oboseala acuta – in cazul unor atacuri repetate, starea de oboseala devine cronica, iar persoana atacata simte nevoia unei odihne prelungite.
- vlaguire – se simte o lipsa acuta de energie. Persoana in cauza devine vampir energetic involuntar.
- nervozitate – stari de enervare fara motiv aparent.
- dureri de cap
- ameteli
- greturi
- lipsa poftei de viata
- pierdere temporara de memorie – acest simptom, apare intr-o faza mai avansata
- in unele situatii – aritmie cardiaca

Profile vampirice:

Lamentosii cronici:
- ne vampirizeaza deoarece cererea lor de afectiune este fara sfarsit si noi suntem incapabili sa o satisfacem sau sa o facem sa evolueze, in timp ce ei ne investesc cu rolul de SALVATOR – chiar daca nu avem nici capacitatea si nici dorinta.
- acesti eterni nemultumiti/vaicareti ne pun in situatia frustranta, de a rata oferirea unui sfat, deoarece in realitate ei nu sunt in starea de spirit pentru a ne primi sfatul, ei doar vor sa se descarce, sa ia energie...

Dependentii:
- ei ne cer constant dovezi de dragoste, ne solicita pentru oricare mica decizie, agatandu-se de noi ca niste copii; ei ne pun in pozitia de parinti si ne pun pe umeri o responsabilitate coplesitoare. Cum vrem sa ne luam distanta, ne si invadeaza culpabilitatea.Dependentii considera persoana de langa ei intregul lor univers si o epuizeaza cu solicitarile lor.

Hipersensibilii:
- sensibilitatea lor exagerata ne obliga sa avem tot timpul grija : totul devine subiect de justificare, totul este susceptibil sa provoace o drama. Ne condamna la un self-control permanent – ce stres!

Conflictualii:
Pentru ei rezolvarea problemelor trece prin agresivitate, ceea ce nu ii costa nimic, de vreme ce conflictul este modul lor specific de functionare, este starea lor de spirit.Ei nu cunosc si nici nu inteleg existenta unei stari de pace. In schimb, acest tip de relatie este bogat in emotii pentru persoana agresata, care va iesi goala de aici!

Cei in afara legii:
Rolul lor si teritoriul lor nu sunt niciodata clar definite, ceea ce obliga la o renegociere nesfarsita.Cum regulile nu sunt stabilite odata pentru totdeauna, fiecare trece prea usor in terenul celuilalt.Ei nu functioneaza dupa regulile stabilite si tot ce fac considera ca este normal.


Solutii:
- sa invatam sa punem limite, sa tragem granite, pentru a nu ne lasa inghititi de catre celalalt.Astfel riscam sa ne supunem patologiei celuilalt si sa devenim victima sa si apoi sa ne afundam in agresivitate si ranchiuna.
De regula sa ne indoim total de rolul nostru de SALVATOR!
Adeseori ii putem ajuta pe cei din jurul nostru, dar prea rar ii putem salva!
A lua rolul de salvator este mai degraba un semn al slabiciunii Ego-ului.Atunci cand ne creste nervozitatea, se impun doua intrebari:
- sunt eu oare persoana care trebuie sa se ocupe de aceste probleme?
- trebuie eu sa fiu persoana care ajuta sau eu trebuie sa-mi vad de lectiile mele?
In oricare dintre cazuri, cel mai bun semnal de alarma sunt emotiile noastre: sentimentul de nefericire-frustrare este semnul ca trebuie sa punem stop!
Terapeutul, de obicei, recomanda ruperea totala si imediata (macar pentru un timp) a cordonului care se afla intre cei doi. Si abia aici incepe problema.Cel care este vampir energetic va simti revolta donatorului de a-l alimenta. Daca din punct de vedere fizic, vampirul energetic era sanatos si donatorul bolnav, se ajunge – invariabil la colaps sau asa pare. (Unul se simte bine si unul e bolnav! ) – Unde-i logica?Ruperea legaturilor patologice, dintre cei doi, provoaca automat dezechilibru la vampirul energetic, trezind protest activ energetic la el (sigur, depinde si de stadiul “bolii vampirice”).

Secretul eliminarii acestui comportament este sa invatam sa iubim si sa daruim mai mult decat sa asteptam de la altii; astfel vom primi o uriasa cantitate de energie din Univers.
Un vechi proverb spune:”Daruind vei dobandi”. Darul suprafiresc se reflecta asupra-ti, se intoarce la tine ca un bumerang, ca o raza de lumina proiectata de oglinda si te va implini. Vei fi fericit si implinit cu tine insuti si astfel pregatit sa daruiesti din nou.
Relatiile personale sunt pentru noi un set inepuizabil de teste si totodata profunde lectii de intelegere. Poate ca nimic nu ne solicita mai mult generozitatea si intelepciunea ca o relatie – amoroasa, profesionala, amicala, filiala – orice implica a fi fata-n-fata cu cineva. Orice relatie personala ne atinge fiinta la toate nivelurile: fizic, emotional, mental, energetic, spiritual.Interactiunea la nivel energetic este rareori constientizata. Desi, in permanenta are loc un schimb de energie intre noi si cei din jurul nostru, ce poate lua forme cu atat mai dramatice cu cat suntem implicati mai profund intr-o relatie. Dar un schimb masiv de energie se poate face si in intalniri absolut accidentale si de o durata extrem de scurta. Din pacate, cel mai adesea, nu in avantajul ambelor parti.
Arta de a relationa constructiv nu ne-a fost niciodata predata. Nimeni nu ne-a explicat ce se intampla cand doua fiinte umane intra in legatura, ce schimburi subtile se produc inainte de prima strangere de mana, inainte de primul zambet sau de prima privire incruntata.
Inainte de orice, doi oameni stabilesc mai intai un contact energetic. Chiar daca se afla la mare distanta, simplul gand indreptat catre o anumita persoana ne poate pune in legatura energetica cu ea. Iar aceasta legatura, desi pare inefabila, lipsita de consistenta, creeaza sau intareste matricea unei posibile relatii. Prin canalele energetice avem posibilitatea de a predetermina story-ul unei legaturi. Pentru ca in permanenta exista un circuit energetic intre noi si cei din jurul nostru, orice emotie, gest, cuvant, actiune sau atitudine se traduce in energie care vine spre noi si este emisa de noi.
Cand traim un disconfort pierdem energie, cand suntem multumiti castigam energie.

Cum pierdem energie in cazul unui conflict?
Intr-un conflict, nelinistea pe care o traim tulbura campul nostru energetic. In functie de natura conflictului (sentimental, competitie de valori, concurenta profesionala, confruntare temperamentala etc.) “ancorele” acestor tulburari se fixeaza in diverse zone ale acestui camp energetic. In cazul in care conflictul este mentinut multa vreme, apare riscul materializarii unor boli, corpul nostru suferind un dezechilibru energetic cronic.
Sunt arhicunoscute cateva moduri de furt energetic, cel mai adesea hotii fiind persoanele apropiate: parinti, sefi, soti, etc. Furt de energie prin:
- critica: o resimtim ca invalidanta, negare a valorii noastre, respingere a identitatii sau a conditiei in care ne punem prin gesturile, cuvintele si atitudinile noastre ce sunt criticate – genereaza sentimente de rusine si regret ce saboteaza stima de sine.
- interdictia: atinge libertatea de expresie, ne limiteaza manifestarea, ne induce senzatia unui pericol asupra caruia n-am cazut de acord ca ar exista, neaga afirmarea libera a temperamentului, opreste libera initiativa
- interogarea: hartuieste printr-o investigatie indiscreta ce reclama subordonare prin raspuns – orice intrebare induce presiunea raspunsului, creaza senzatia obligatiei de a satisface curiozitatea celuilalt pentru a beneficia de acceptarea persoanei
- indiferenta: ignorarea resprezinta un mod subtil de a lua energie prin crearea unei prezente “goale” pe care celalalt simte nevoia s-o umple aratand interes pentru starea persoanei ce joaca rolul dezinteresatului, al neparticipantului
- plangerea: creeaza presiunea salvarii, ascultarea fiind o buna forma de a oferi energie; poate sugera responsabilitatea sau obligatia ascultatorului de a sustine sau ajuta persoana ce se plange ( vaicareala)

Cum ne putem apara de hotii de energie?
In primul rand sa nu devenim obiectul atitudinilor de mai sus. Sa devenim constienti ca toate certurile, necazurile si frustarile oamenilor au ca scop aprovizionarea cu energie.Aceasta se petrece la nivel subtil, rareori fiind constienti cei implicati.Intelegand natura profunda a acestor manifestari putem zambi cand se incearca antrenarea noastra in conflice, barfe, vaicareli, judecati, etc.Persoanele din jurul nostru arareori constientizeaza ca prin comportamentul lor hartuie energetic pe cei de langa ei. Adeseori parintii dispun de energia copiilor lor fara sa vrea. Asta nu inseamna sa inceteze a-si mai corecta copilul cand acesta greseste. Ci doar sa invete s-o faca fara a induce copilului sentimente negative, sa o faca cu detasare, fara a manifesta suparare.
In relatia de dragoste adeseori cedam energie fara sa ne-o ceara nimeni. Nu este responsabil celalalt pentru faptul ca am pus la dispozitia sa o cantitate apreciabila din forta si vitalitatea noastra. Nici nu-si da seama, apoi, ca dispune de ea simtindu-se bine. Este responsabilitatea noastra sa invatam sa ne mentinem integritatea energetica. Cand ne pierdem tonusul fara ca cineva sa ne agreseze? De exemplu, atunci cand asteptam infrigurati si plini de griji ca partenerul sa vina acasa dupa cateva ore de intarziere. Orele de asteptare agitata ne-au consumat energia. Pe care vom incerca sa o recuperam. Cum? Prin metodele de mai sus: interogare, indiferenta, plangere, cearta. Chiar daca suntem justificati in a cere explicatii este importanta atitudinea pe care o avem. Dar nu putem avea o atitudine constructiva daca in sufletul nostru ne simtim folositi, indepartati, ignorati, respinsi sau desconsiderati (si cum am putea sa ne simtim altfel cand ne-am obisnuit ca starea noastra de bine sa depinda de cantitatea de apreciere si atentie primite de la partener?). Nimic mai fals si ca atare si starile de spirit care sunt traite de partenerii care au asteptari.Tonul ne va trada teama sau furia.Iar aceasta atitudine neconstructiva constituie la randul ei un atac energetic la adresa celuilalt, ea indicand modul in care operam in relatie, pozitia fata de partener la acel moment. In mod normal, partenerul se va apara atacand la randul lui sau ignorandu-ne.Si totul a inceput… de la felul in care am interpretat intarzierea – traducand-o in atac la adresa noastra, desconsiderare, lipsa de iubire. Noi proiectam asupra partenerilor de viata frustrarile noastre, lipsa de iubire de sine.Semnificatia pe care am dat-o gestului partenerului creeaza in mintea noastra un scenariu. Asteptarea infrigurata amplifica acest scenariu. Si cum iubitii sunt legati prin fire invizibile, cel mai probabil partenerul va simti de pe drum tensiunea care s-a creat. Poate fara sa-si dea seama, va amana momentul intoarcerii acasa sau soseste (desi iubeste persoana care il astespta) manifestand o iritare inexplicabila. Si jocul poate continua prin cearta, acuzatii, indiferenta, regrete.Si asa unii se imbata, altii se refugiaza la alte femei.Cand oamenii devin constienti de REALITATE jocurile inconstiente si murdare inceteaza.Partenerii devin constienti de frumusetea vietii si au controlul asupra starilor de spirit.Devin Creatori...

De unde ne luam energia fara sa ii „vampirizam” pe cei din jur?
Fiecare om se naste cu rezerve suficiente de energie pentru a trai. Daca uneori insa ne permitem luxul de a o risipi in conflicte, emotii sau ganduri negative, ce ne pun pe minus, atunci trebuie sa invatam sa generam la loc energia de care avem nevoie.Sunt cateva solutii in acest sens :
- rugaciunea, meditatia - rugaciunile de multumire au rezultate.Oamenii sunt invatati sa ceara ceva prin rugaciune.Cand cerem ceva prin rugaciune punem de fapt in evidenta ceea ce nu avem.Si cream conditii sa primi tot mai putin.Cand cerem ceva consideram ca meritam mai mult si il judecam pe Dumnezeu de ce nu ne-a dat.Universul este astfel conceput ca nu primim niciodata mai putin decat meritam.
- bucuria: este o sursa uriasa de energie – rasul, seninatatea, multumirea calma a propriei vieti ne ofera in permanenta vitalitate
- exuberanta, minunarea, incantarea si incitarea pe care le aduc intalnirile frumoase, proiectele care ne inspira, evenimentele ce ne anima
- iubirea: cea mai pura, mai inalta si complexa forma de energie, cu puterea cea mai mare de a crea - vorbim aici de iubirea neconditioanata, care este si singura forma de iubire autentica...
- generozitatea: actul daruirii, al comuniunii create de oferire, ne aduce instantaneu inapoi (prin bucuria celui ce primeste) energia pe care am dat-o si ceva in plus datorita fericirii pe care am generat-o
! aici se arata cat de important este sa multumim cand am fost ajutati si de asemenea sa ajutam atunci cand persoana si-a formulat dorinta de a primi ajutor (verbal sau in alta forma) altfel nu se genereaza o reactie autentica de recunostinta; recunostinta nefiind utila orgoliului donatorului ci smereniei demne a celui ce primeste.

"Biocimpul uman reprezinta o interferenta de cimpuri energetice, care este influentata atit de energia cosmica, cit si de energia pamintului, a mediului inconjurator. Despre schimbul de energii si asa-zisul "vampirism" energetic, ne-a vorbit terapeutul iesean Sorin Balan, specialist in terapia cu biocimp: "Vibratiile locului variaza dintr-o zona in alta, fiind benefice sau perturbatoare. Avem in vedere izvoarele subterane, nodurile retelei Hartman, morminte nemarcate. Pamintul pe care calcam emite vibratii cu ritmuri diferite, influentind starea noastra de spirit. De exemplu, sint locuri care predispun la meditatie, oferind o liniste a mintii, a gindurilor. Noi, oamenii, fiind sisteme deschise, odata ajunsi intr-un alt spatiu geografic, ne acordam in mod instinctiv cu vibratiile locului. Pentru aceasta, fiecare consuma energie – pentru a cobori si pentru a ridica ritmul vibrator al propriului corp energetic".
Cert este ca, spune dl Balan, oamenii percep vibratiile cadrului natural si ale atmosferei vibratorii locale: "De exemplu, la Manastirea Sihastria-Neamt, unde au vietuit parintii sihastri si nu s-a mai mincat carne de 450 de ani, aceste vibratii patrund in biocimpul uman ca un curent placut, inaltind fiinta, imprimind fericire si beatitudine. Intensitatea maxima a acestor energii benefice se simte in biserica, in timpul Sfintei Liturghii". Acelasi lucru se percepe in prezenta oamenilor buni, care au energii pozitive in aura. Dintre acestia, unii au avut experienta celor mai inalte energii, prin practicarea Rugaciunii lui Isus, numita si Rugaciunea Inimii, in acord cu viata de schivnic. Prin structura lor sufleteasca, oamenii sint predispusi la schimburi energetice: "Energiile se schimba intre oameni atunci cind ei pornesc o discutie dar chiar si fara comunicare, stind la o distanta de ordinul metrilor. De obicei, transferul se face inconstient dar poate fi controlat sau oprit prin autosugestie sau inchizind circuitele degetelor de la miini si picioare. Energia trece de la donator la acceptor si invers dar de o calitate inferioara, avantajat fiind doar acceptorul. Pulsul de energie buna primita foloseste insa pentru o perioada scurta de timp. In acest caz, rezolvarea consta in corectarea biocimpului, reechilibrarea aurei, reeducare catre incarcarea cu energie cosmica sau de la natura, asa cum a fost programat omul initial".
Dar exista si schimburi violente. Unii oameni "vampirizeaza" involuntar pe cei deschisi la suflet, darnici, intr-un timp foarte scurt, chiar si daca ii desparte un perete: "Senzatiile percepute de acceptor pot fi o stare generala de bine, de usurare a durerilor, incalzire, cascat, furnicaturi, limpezirea mintii. Donatorul simte incalzire asociata cu stari neplacute in diferite zone ale corpului, durere, furnicaturi in picioare sau miini, senzatie de rece in picioare, greata si golire a plexului solar, somnolenta, senzatie de nisip in ochi, irascibilitate, tuse repetata. Acest schimb de energie incepe de la corpurile subtile spre circuitul intern – corp fizic. Schimbul trebuie intrerupt cind se ajunge la durere in zona rinichilor, unde este sediul energiei ancestrale, dozata la nastere pentru intreaga viata. Uneori, organismul dezechilibrat nu reuseste sa mobilizeze propria energie si sa acopere minusul de energie dintr-un organ cu excesul de energie din altul, omul in cauza luind energie de la un semen de-al sau. Necorectarea dezechilibrului va conduce la un comportament energetic reflex, mai dificil de rezolvat".
Schimb de energie, spune dl Balan, este si fenomenul "deochiului". Acesta se poate explica prin trecerea unei energii de calitate inferioara spre aura copilului mai putin protejat (in general spre cei cu aparare slabita) in momentele de uimire, mirare, cind este deschisa poarta spre subconstient, moment in care energiile devin mobile. Ascultarea necazurilor cuiva predispune, in schimb, la curatirea aurei persoanei care se destainuie pe seama nivelului vibratoriu al celui care asculta: "Acest lucru se simte la spovedanie. Dupa marturisire la preot, oamenii simt ca li s-a luat ceva de pe suflet si au o stare de bine. In acest caz, stratul sapte (aflat la exterior) din aura celui care asculta – preotul – din auriu devine auriu cu pete bleumarin sau bleumarin cu pete aurii. De asemenea, prin rugaciunile unui preot sporit se usureaza si unele blesteme cazute pe unii oameni, parte din necuratenie fiind purificata trecind prin inima celui care se roaga, unde filtrul este sentimentul de iubire neconditionata".
Schimburile de energie intre oameni sau intre om si mediu sint inevitabile si necesare. Spre deosebire de cele involuntare, in transferurile constientizate, autoprotectia nu este cea mai buna solutie, pentru ca ea ar putea conduce, treptat, la izolare de ceilalti oameni si chiar de mediu. In unele situatii dam, iar in altele primim energie, fie ca aceasta este "buna" sau "rea". Important, spune dl Balan, este sa cultivam aceasta energie prin dragostea fata de natura si fata de semenii nostri."
Calea de a pune capat tuturor conflictelor este o cale interioara.Cand se asterne pacea in interior nimic din exterior nu o poate perturba.Nici cea mai puternica furtuna nu poate afecta viata din profunzimile oceanului.Agitatia este la periferie.Daca traiesti la periferie starea ta de spirit este la cheremul vanturilor care vin din toate partile.Ce inseamna sa traiesti la periferie?Sa crezi ca fericirea si bucuria iti vine din afara : din bani, masini, case, functii, partener de viata, etc.Ar insemna ca Dumnezeu sa dea acces la comori numai unora.Coboara in profunzime si acolo vei gasi esenta vietii: bucuria, pacea, iubirea adevarata, iertarea, implinirea, etc."O viata necercetata nu merita traita", spunea Seneca.Inteleptii nici nu o numesc viata, o numesc somn.Cand Tu nu traiesti Viata, nu ai control asupra a ceea ce traiesti, Viata te traieste pe tine.Esti la cheremul ei.
Acest material aduce o perspectiva diferita asupra relatiilor inter-umane si are darul de a ne trezi pentru a intelege modul subtil in care acestea functioneaza de fapt.Solutia nu este sa fugim din calea "agresorilor" ci sa constientizam ca suntem fiinte de Lumina, sa ne bucuram ca ne putem primi energia necesara, sa multumim Tatalui si sa trimitem ganduri de bine spre toti ceilalti pe ideea faca-se voia ta Doamne.Cand suntem in mijlocul unei situatii din cele prezentate mai sus, sa constientizam cum vine o ploaie de Lumina si Iubire care trece prin tot corpul, ca niste lasere, ne protejeaza, ne curata, ne vindeca, ne inalta si se duce ca bine si spre cei din jur.Energia IUBIRII si LUMINII, natura Creatorului, nu intra in conflict cu nimeni si cu nimic.Ea purifica tot, curata tot, vindeca tot,inalta tot.
Cu Lumina si Iubire,

25 dec. sarbatorim Nasterea lui Iisus

Cand Mos Craciun devine idol.....
uitind caci de fapt mai importanta este NASTEREA MINTUITORULUI IISUS



Cand Mos Craciun devine idol

An de an, pe 25 decembrie se pogoară Domnul pe pământ. Aduce neîmpuţinata Sa
dragoste, mereu gata să ducă tot greul nostru pentru a ne ridica. Însă de câteva
veacuri ne găseşte Pruncul Iisus dănţuind, asemeni evreilor, în jurul unui alt
“viţel”. Un moş cu haine roşii şi barbă albă, inventat cu un secol în urmă. Îl
slăvim şi îl aşteptăm în casele noastre mai mult decât pe Pruncul ce se naşte
pentru noi în iesle. Moş Crăciun devine un nou dumnezeu.

Moş Crăciun s-a născut în presă, în anul 1860, fiind o creaţie a publicaţiei
Harperâs Illustrated Weekly. Cu toate acestea, cu ceva decenii înainte,
mass-media americană a tot publicat un frumos poem al pastorului Clement Clarke
Moore, care îl descria pe Sfântul Nicolae. Timp de 30 de ani, caricaturistul de
la Harperâs Illustrated a tot redesenat personajul care aduce daruri copiilor,
adăugând noi legende. Aşa se face că Moşul primeşte faimoasa haină roşie cu
nasturi negri şi curea lată din piele, fiindu-i oferit drept locuinţă teritoriul
Polului Nord. După anul 1930, personajul avea să fie împrumutat de compania Coca
Cola pentru a crea o nouă strategie de marketing necesară celui mai slab sezon
al vânzărilor de băuturi răcoritoare. Desenatorul Haddon Sundblom este cel care
îl ilustrează pe Moşul jovial în culorile companiei – alb şi roşu. Devenit
caracterul principal al campaniei publicitare de iarnă, Moş Crăciun avea să fie
popularizat întregii lumi. An de an, Moşul s-a îmbogăţit cu noi accesorii –
sania trasă de reni, spiriduşii care îl ajută să confecţioneze jucăriile şi
celebra listă cu nume. A primit mai apoi şi o Crăciuniţă, un brad împodobit sau
şosete uriaşe agăţate de şemineu, pentru a-şi atârna darurile. A jucat în
filmele americane. S-au umplut magazinele cu faimosul său chip. Graţie
mijloacelor de comunicare în masă şi publicităţii, creaţia americană a căpătat
proporţii din ce în ce mai răspândite, adăugându-i-se mituri din toate culturile
lumii.
Legenda lui Crăciun
Creştinismul l-a acceptat pe Moşul modern care este celebrat chiar pe 25
decembrie când omenirea sărbătoreşte Naşterea Pruncului Iisus. Din dorinţa de a
găsi o conotaţie creştină, se naşte legenda conform căreia Crăciun este cel care
refuză să o găzduiască în Betleem pe Maica Domnului aflată la vremea naşterii.
Se spune că soţia sa este cea care oferă, în ascuns, grajdul familiei drept loc
de odihnă pentru Fecioara Maria şi dreptul Iosif. Aici avea să se nască
Împăratul lumii. Pentru acest gest, femeia îşi pierde braţele, tăiate de crudul
său soţ. Se mai spune că însăşi Maica Domnului a vindecat mâinile Crăciuniţei,
fapt care a dus la convertirea lui Crăciun. În fapt, nici o Evanghelie nu
menţionează existenţa lui Crăciun sau a soţiei sale. Sfântul Apostol şi
Evanghelist Luca consemnează doar drumul spre Betleem al Maicii Domnului
însoţită de Iosif. Este specificată ieslea ca loc de odihnă pentru Iisus Hristos
şi se vorbeşte despre păstorii cărora îngerii le vestesc naşterea Mântuitorului.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Matei menţionează vizita în Iudeea a magilor
veniţi în căutarea Fiului de Împărat. E la fel de reală furia cu care Irod
primeşte vestea naşterii lui Mesia şi măcelul pruncilor de până la doi ani
produs de teama de a nu-şi pierde tronul. Nu e o legendă că Pruncul Iisus a
primit ca dar de la magi aur, smirnă şi tămâie şi că în drumul lor spre Betleem
au fost călăuziţi de o stea.
Moşul creştinilor
E adevărat că, de prin secolul al IV-lea, omenirea, şi în special creştinătatea,
a sărbătorit un “moş al darurilor”. Acesta este nimeni altul decât Sfântul
Nicolae, cel care avea obiceiul de a lăsa milostenii, în ascuns, nevoiaşilor.
Viaţa sfântului consemnează ajutorul oferit unei familii care, din cauza
sărăciei, înclina să cadă în păcatul desfrâului. Pungile cu galbeni strecurate
periodic de către episcopul Mirei aveau să salveze situaţia, însă “filantropul”
este descoperit. Câte familii nu a ajutat însă Sfântul Nicolae fără ca
minunatele fapte să fi fost consemnate? Pentru ajutorul primit în nenumărate
rânduri şi graba cu care sfântul a răspuns mereu la rugăciuni, cultul său s-a
răspândit în întreaga creştinătate. În amintirea dărniciei sale, părinţii şi-au
mângâiat copiii cu mici daruri. Secolul marketingului l-a transformat însă pe
Sfântul Nicolae într-un personaj mai puţin creştin, coborât mai degrabă din
platourile de la Hollywood decât din icoană.
În uitarea ei de Dumnezeu, omenirea l-a înlocuit pe Sfântul Nicolae cu un moş
păgân. În fapt, un idol pe care îl aşteptăm cu atât de multă nerăbdare tocmai
când se naşte cel mai mare Dar al omenirii, însuşi Domnul Iisus Hristos. În
neuitarea noastră, în decembrie, începem să forfotăm. Străzile sunt luminate,
magazinele îşi umplu rafturile, iar în pieţele cetăţilor de astăzi tronează câte
un brad. Copiii îşi pregătesc în avans câte o listă cu daruri; chiar şi modestă,
tot listă e. Îşi creează aşteptări şi visuri alimentate de Moşul de la
Hollywood. Trăiesc cu emoţie întâlnirea cu acest personaj la grădiniţă sau la
şcoală. Mai apoi, peste ani, tot balonul de săpun se sparge şi micuţii prind
minciuna. “Moşul sunt părinţii, toate sunt legende”. Moşul cel vesel şi frumos
îmbrăcat nu există, Crăciun, cel de la Betleem, e şi el un mit. Bulversaţi de o
lume a consumismului, ajungem să luptăm pentru a distinge între realitate şi
marketing. Ori de câte ori punem mai mult suflet în goana după cadouri, în
aşteptarea aproape pătimaşă a Moşului, să ne gândim că în fapt merităm doar o
nuieluşă. Şi dacă sub bradul german nu vom găsi nici un dar, să ne îndreptăm
inimile spre ieslea din Betleem, acolo unde se află cel mai frumos cadou primit
de întreaga omenire. În fapt, e şi darul meu, şi al vecinului de bloc sau al
celui mai uitat beduin din ţinuturile arse ale Sinaiului. E însuşi Dumnezeu,
venit, aşa cum spune colindul, Mititel Înfăşăţel şi pentru care Măicuţa Sfântă
n-a avut nici măcar scutecele.
A dărui e un sentiment nemaipomenit
Trăiesc de ceva vreme experienţa Crăciunului în Occident. În Marea Britanie, loc
ce mi-a devenit ca trăire extrem de cunoscut, am avut dezamăgirea să descopăr
copii care nu cred în naşterea lui Iisus ca Dumnezeu. Cu mare tristeţe a trebuit
să realizez că pentru ei Iisus Hristos e un personaj istoric şi oarecum
enigmatic. La vremea copilăriei, am scotocit ani
de-a rândul casa mamei pentru a găsi darurile de Crăciun cu mult timp înainte.
De multe ori, mi-am stricat singură surpriza. E uimitor să întâlnesc în Londra
copii de 10 anişori care încă mai cred cu tărie în existenţa unui moş extrem de
darnic, cu puteri magice. Copiii îşi pun dorinţe şi se roagă acestui moş. Am
întâlnit chiar şi adulţi care au cerut de la Moş Crăciun un an mai bun, fără
şocuri economice sau chiar l-au rugat să aducă sănătate. Occidentalii, fără
tendinţă de generalizare, îşi îndreaptă oarecum busola într-o direcţie ce nu
aduce decât efemer.
Dincolo de toate însă, a dărui e un sentiment nemaipomenit
pe care l-au experimentat mai toţi sfinţii Ortodoxiei. Însă, cum recent îmi
spunea un părinte grec, trebuie să fim atenţi în numele cui o facem.

sursa
art.http://saccsiv.wordpress.com/2010/12/19/cand-mos-craciun-devine-idol/#more-8185

poze ingeri in saptamina arhanghelilor 2010 constanta

poze ingeri in saptamina arhanghelilor 2010 constanta

Slavit sa fie Dumnezeu!

"Doamne, ajută inimii mele sa Te dorească,
Dorindu-Te, să Te caute,
Căutându-Te, să Te găsească,
Găsindu-Te, să Te iubească ,
Iubindu-Te, să înceteze a mai gresi. AMIN!" Fericitul Augustin

In momentele fericite iubeste-l pe Dumnezeu!
In momentele dificile cauta-l pe Dumnezeu!
In momentele de liniste adora-l pe Dumnezeu!
In momentele grele AI incredere in Dumnezeu!
In TOATE momentele multumeste-I lui Dumnezeu!

ARSENIE BOCA:

''Nimeni pe lume nu este absolut necesar pentru nimic.Vei fi sau nu ,vei interveni sau ba,progresul, lumina tot se va face, cu tine sau fara tine.Exista o energie ascunsa care mana lucrurile inainte.Sa nu-ti inchipui sarmana faptura pieritoare,oricat de bine ai fi inzestrat,ca daca nu esti tu lucrurile n-au sa meargainainte.Lumina se face si fara tine pe deasupra capului tau.Poti fi folositor, dar absolut trebuitor nu esti pentru nimic.Prin urmare, la ce straduinta?Oricum vor sta lucrurile,tu indeplineste-ti menirea pe care o simti,daca o simti.Cata vreme auzi in tine glasul unei misiuni,continua-ti calea mai departe,oricata experienta brutala ar fi venit sa-ti arate ca telul crezut al straduintei tale s-ar putea lipsi de munca ta.Ti-a fost
Ti-a fost ranita prezumtia pe care ai avut-o?Poate ca nu mai intelegi rostul incordarii si sensul utilitatii tale?Nu inceta sa fii ceea ce ai fost.Ispraveste ceea ce faceai ca si cum nu te-ar fi incercat nici o dezamagire.Poate ca, fara stiinta noastra,noi slujim vreunui scop al naturii,un scop care-i prea mare ca sa-l intelegem ,prea vast ca sa ni-l inchipuim si pentru care Dumnezeu ne-a pus in suflet impulsia oarba pentru noi,dar luminata pentru El.Soldatul nu pricepe planul generalului,dar fara sa-l priceapa il aduce la indeplinire.Intocmai asa suna cuvantul scripturii din Vechiul Testament ; ori pricep,ori nu pricep,ori asculta ,ori nu asculta,tu spune-le cuvantul Meu"...

Stii ca Mantuitorul si Imparatia lui Dumnezeu locuiesc si inauntrul nostru.De aceea, nu ne mantuim noi, ci El ne mantuieste.Dar,pentru neputintele firii noastre,slabite de pacat, nu trebuie sa ne intristam, ca si Dumnezeu se intristeaza cu noi.Dumnezeu iubeste o pocainta senina,as zice ca pocainta cea mai placuta lui Dumnezeu a fost a femeii ce a gresit mult, dar in loc de orice alta pocainta, L-a iubit cu atat mai mult pe Iisus.Vreau sa zic,daca nu v-ati tot macina mintea cu pacatele-ajunge cat le pomeniti la spovedanie-daca nu v-ati otravi gandul cu ele, ati lasa toate inapoi si v-atti insenina fata si inima de dragul lui dumnezeu, care poate El ceea ce la oameni este cu neputinta ...Seninatatea , asta care nu scade,asta as vrea sa o prindeti de la mine

METODA SIMPLA SI EFICIENTA

APEL CATRE TOTI OAMENII CONSTIENTI SI RESPONSABILI DIN ACEASTA TARA PENTRU A ACTIONA DE ACUM INAINTE ZI DE ZI LA UNISON INTR-UN ANUME MOD, EFICIENT, SPRE A STOPA SAU SPRE A FRACTIONA CU AJUTORUL UNEI ANUMITE ENERGII DIVINE CE NE VINE DE LA DUMNEZEU, UN DEVASTATOR CUTREMUR(DE PESTE 7 GRADE PE SCARA RICHTER) CU PRIVIRE LA CARE EXISTA UNELE PREVIZIUNI EXTREM DE CREDIBILE CA URMEAZA SA AIBA LOC PE TERITORIUL ROMANIEI
MOTTO:"A STI SI A NU ACTIONA ESTE O SUPREMA LASITATE CE POATE AVEA CONSECINTE DEZASTROASE SI CHIAR MORTALE PENTRU MULTI DINTRE NOI"

MODALITATEA PRACTICA:
Realizam, macar o data pe zi, o ofranda de lumina cu 12 lumanari, ce pot fi aprinse zilnic la orice ora, dar niciodata dupa ora 0.00 noaptea.Lumanarile vor fi plasate astfel incat sa fie eliminat in totalitate riscul unui incendiu.Inainte de a aprinde cele 12 lumanari rostim in picioare urmatoarea formula sacra:

"DARUIESC AICI SI ACUM, IN TOTALITATE, ACEASTA LUMINA SI IL IMPLOR, TOTODATA PE BUNUL DUMNEZEU SI PE INGERII SAI DE LUMINA SA O TRANSFERE INTR-UN MOD TAINIC SI SA O ALCHIMIZEZE PENTRU CA ACEASTA LUMINA SA AJUNGA IN LUMEA DE DINCOLO.FIE CA PRIN VOIA LUI DUMNEZEU SI PRIN INTERMEDIUL AJUTORULUI INGERILOR SAI ENERGIA ACESTOR FLACARI SA DEVINA SI APOI SA RAMANA IN TOTALITATEA LOR O TAINICA LUMINA BINEFACATOARE CE VA CONTRIBUI DIN PLIN, LA UNISON CU GRATIA LUI DUMNEZEU, FIE SPRE A STOPA, FIE SPRE A FRACTIONA CUTREMURUL DEVASTATOR CE URMEAZA SA SE PRODUCA PE TERITORIUL ROMANIEI"
ASA SA NE AJUTE DUMNEZEU,
AMIN! AMIN! AMIN!"

Simtim apoi o revarsare a Gratiei Divine, din crestet pana in talpi si in intreaga fiinta.

APRINDEM LUMANARILE...

VOR FI LASATE SA ARDA IN TOTALITATE...
NU ESTE CAZUL SA DATI DOVADA DE ZGARCENIE...ACTIONATI IN FELUL ACESTA ZILNIC...
ESTE IMPORTANT SA RETINETI CA ACESTA METODA DE STOPARE SAU FRACTIONARE A ACESTUI EXTREM DE PROBABIL CUTREMUR DEVASTATOR VA INCEPE PENTRU FIECARE DINTRE VOI CU DATA LA CARE LUATI LA CUNOSTINTA DE EXISTENTA ACESTEI ACTIUNI SPECIALE SI VA CONTINUA FARA NICI O INTRERUPERE PANA IN DATA DE 30 APRILIE 2011(INCLUSIV).

"Atunci cand un grup suficient de fiinte umane actioneaza impreuna la unison, de indata ce este necesar, fiind stras unite, sansele lor de reusita devin in felul acesta uriase."
"Mai multi oameni care, fiind uniti, actioneaza cu totii intr-un mod benefic, la unison, devin in felul acesta o FORTA INVINCIBILA"
"Unele miracole sunt intotdeauna realizate de un grup unit si fratern de fiinte umane care actioneaza de fiecare data intr-un mod benefic, la unison" Gregorian Bivolaru

Rugaciunea Parintelui Argatu.

"Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine,
Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,

te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina!

Iti multumesc, Doamne:
-pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
-pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
-pentru tot ce prin Gratia Ta am inteles! !
-pentru lumina pe care am constientizat- o in adancul meu!
-pentru iertarea pe care daruind-o, mi-a adus pace!
-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!

-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
-pentru viata mea, care e a Ta, mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
-pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-te!
-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos,aducand cu umilinta lauda Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am primit, Tie, Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,

Iti multumesc, daruindu-Ti inima mea!"


SI O ALTA RUGACIUNE LA VREME DE MARE NEVOIE:

Stapane Doamne Atottiitorule, Imparate sfinte, cela ce pedepsesti dar nu omori: Cela ce intaresti pe cei cazuti si ridici pe cei surpati. Cela ce usurezi suferintele oamenilor, rogu-ma Tie, Dumnezeul nostru, si pe mine robul Tau(numele), c...elce patimesc cerceteaza-ma cu mila Ta. Iarta mie toate greselile cele de voie, cele din stiinta si cele din nestiinta.

Asa Doamne, trimite din cer puterea Ta cea tamaduitoare si vindecare imi daruieste. Stinge-mi aprinderea, potoleste-mi patima si suferinta.

Tamaduieste-ma pe mine robul tau(numele). Ridica-ma din patul durerii precum oarecand pe soacra lui Petru, si pe slabanogul cel pe pat adus la Tine si indata l-ai vindecat. Asa si acum Milostive Doamne, pe mine ce patimesc, cerceteaza-ma si vindecarea imi daruieste, fiindca singur esti cela ce ai alinat neputintele si durerile neamului omenesc.

Ca Tie se cuvine a ne milui, a ne mantui pe noi Dumnezeule, Dumnezeul nostru, si Tie slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Cu acesta rugaciune cititi in fiecare zi si Paraclisul Maicii Domnului, grabnic ajutatoare in toate nevoile si necazurile.

Cu timpul...

Dupa un anumit timp, omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca a avea pe cineva alaturi nu e sinonim cu starea de siguranta, si asa, omul incepe sa invete... ca saruturile nu sunt contracte si cadourile nu sunt promisiuni, si asa omul incepe sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si invata sa-si construiasca toate drumurile bazate astazi si acum, pentru ca terenul lui maine este prea nesigur pentru a face planuri ... si viitorul are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatatea drumului.

Si dupa un timp, omul invata ca daca e prea mult, pana si caldura cea datatoare de viata a soarelui, arde si calcineaza. Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si-si impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-I aduca flori, si invata ca intr-adevar poate suporta, ca intr-adevar are forta,
ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata ... si cu fiecare zi invata.

Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru ca iti ofera un viitor bun, inseamna ca mai devreme sau mai tarziu vei vrea sa te intorci la trecut.

Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale, fara a pretinde sa te schimbe, iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. iti dai seama cu timpul ca daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi.

Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tarziu se va vedea inconjurat doar de false prietenii.

Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-un moment de manie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit.

Cu timpul inveti ca a scuza e ceva ce poate face oricine, dar ca a ierta, asta doar sufletele cu adevarat mari o pot face.

Cu timpul intelegi ca daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.

Cu timpul iti dai seama ca desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plange dupa cei pe care i-ai lasat sa plece.

Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata.

Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tarziu va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate, ridicate la patrat.

Cu timpul inveti ca grabind sau fortand lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai.

Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bun nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment.

Cu timpul vei vedea ca desi te simti fericit cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi teribil cei care mai ieri erau cu tine si acum s-au dus si nu mai sunt...

Cu timpul vei invata ca incercand sa ierti sau sa ceri iertare, sa spui ca iubesti, sa spui ca ti-e dor, sa spui ca ai nevoie, sa spui ca vrei sa fii prieten, dinaintea unui mormant, nu mai are nici un sens.
Dar din pacate, toate se invata doar cu timpul...

Jorge Luis Borges - 24 august 1899 - 14 iunie 1986

PARINTELE ARSENIE PAPACIOC

Parintele Arsenie Papacioc este considerat cel mai mare duhovnic roman in viata. A facut parte din “generatia de aur” a teologilor romani, a fost prigonit si inchis de comunisti. A stat in pustie cu parintele Cleopa. Din anul 1976 este duhovnicul Manastirii “Sfanta Maria” - Techirghiol.

Desi are 91 de ani, desi chinuit de boli trupesti, parintele inca mai slujeste. Cand am poposit la Techirghiol, parintele era treaz inca de la ora 4.00 dimineata, iar la ora 5.00 era deja in altar. A slujit Sfanta Liturghie si apoi pomenirea mortilor. Pe la ora 11.30 a mers la chilie sprijinit de bratul unei maici, caci nu se mai poate deplasa singur. Pentru a-si imparti putinul timp celor care se inghesuie la usa sa, a renuntat sa mai manance. A primit in chilia sa doua femei, venite sa-i ceara sfatul. Una dintre ele ne-a marturisit ca fiul ei de 29 de ani are un chist undeva la plamani si ca medicii nu i-au dat mari sanse de supravietuire. Parintele i-a spus insa ca va scapa cu zile. Oamenii spun ca duhovnicul este vazator cu duhul.

Am intrat si noi pentru a-i oferi cateva exemplare din “Lumina”. A primit ziarul cu bucurie si ne-a binecuvantat. Am fost invitati in biserica, acolo unde parintele ne-a vorbit despre ceea ce trebuie sa facem pentru a ne mantui. La final a pastrat pret de cateva clipe un moment de tacere, apoi a spus: “Asa-i ca e greu cand taci, dar sa nu taci, sa vorbesti tacand!”. A iesit din biserica sprijinit de acelasi brat. S-a oprit in pridvor si ne-a rugat: “O rugaminte mare, dar e greu daca nu se implineste - sarutati pe Sfanta Parascheva si din partea mea”.

Din invataturile parintelui Arsenie

“M-am uitat la voi sa va vad figurile, doar, doar, in felul asta as putea sa va vad si inimile. Faptul ca va aflati aici da de inteles ca va preocupa problema mantuirii, dar mai rational. As vrea sa discutam despre ceva care sa va puna in miscare. Nu teorie, tipic, tipic, si la inima, nimic. Trebuie sa zbori cu amandoua aripile, vertical, fara cea mai mica abatere. Pentru ceea ce a facut Hristos pentru noi, nu e permisa nici cea mai mica abatere. Iar daca se intampla, sa fie fara voia noastra, sa cautam duhovnicul si sa ne dezlegam. Pentru ca nici o nenorocire nu inseamna ceva, daca credinta ramane in picioare. Cel mai mare castig al Satanei este descurajarea noastra in urma unor caderi, slabiciuni. Dragii mei, nu se ajunge sa strabati distante decat pas cu pas, dar sigur. Nu va intreb daca ati auzit de iad. Ati auzit, dar nu-l cunoasteti! Apucati-va de acum de a cunoaste mai intai Raiul. Va cunoasteti dupa identitatea din buletin, dar nu va cunoasteti inimile, posibilitatile.

Dumnezeu ne-a creat numai pentru El

Dragii mei, fiinta omeneasca este cu totul superioara intregii creatii. Umanitatea e superioara ingerilor. Dumnezeu a creat ingerii cu o mare misiune. Ei pot mult, pentru ca sunt curati. Dumnezeu ne-a creat singur, numai pentru El. Nu pentru altceva, cu nici un chip! Ne-a creat ca sa fim impreuna cu El in vecii vecilor, iar pentru asa ceva ne-a creat liberi, dar ne-a asortat, ne-a dat inger pazitor, pe care l-ati uitat! Dar n-ati simtit pe dracul pe spinare ca sa vedeti cat de important e ingerul pazitor impotriva lui. Se spune ca este cu neputinta sa nu mori daca vezi un inger in adevarata lui lumina. Ingerul asta are o misiune grozav de importanta. Toate gandurile si cuvintele tale spre Dumnezeire sunt duse de inger la Dumnezeu.

Nu exista pacat mic

La o conferinta, primeam bilete. Si-mi zice unul ca el are un pacat mic. Dar eu cunosc un pacat si mai mic decat al lui. Adam n-a facut altceva, decat a muscat dintr-un mar. N-a fost impotriva lui Dumnezeu, nu s-a indoit de existenta puterii divine, dar n-a ascultat. Si a rasturnat cerul si pamantul. Nu exista pacat mic! A trebuit sa vina Hristos sa salveze fiinta omeneasca. Si ne-a adus mai mult decat ne-a pierdut Adam! Ne-a dat putinta de a ne indumnezei. Noi, niste fiinte in dimensiunea in care suntem, avem puteri divine! Avem o animalitate in noi si unde inceteaza animalitatea incepe omul. Pana cand, va intrebati, dam voie animalului astuia din noi sa lucreze?

Moartea nu vine sa-i faci o cafea

In viata mea, am fost la multe capataie de muribunzi. Tipete grozave, vedeau dracii, vedeau pacatele exact cum le-au facut! Nu se puteau salva, ca moartea nu vine sa-i faci o cafea! Vine sa te ia. Te duce unde-s faptele, nu discuta. Si toti acestia doreau sa mai traiasca o zi. Ziceti ca-i putin… dar sa vedeti, cand se opreste rasuflarea, ce importanta e o clipa. Justitia divina e incadrata de marea iubire divina, si ne iarta cu o suspinare. Asta m-a facut sa spun ca o clipa poate sa fie un timp si o suspinare poate sa fie o rugaciune. Si un mare traitor a zis ca aceasta clipa e mai mult decat cosul cu lacrimi. Dumnezeu vrea o inima sincera, si nu mii de rugaciuni. Vrea inima noastra. Nimic nu-i mai scump de la Dumnezeu decat timpul. Ni l-a dat ca sa ne salvam. Ne-a suferit, ne-a ingaduit, doar-doar ne-om ridica. Asta e mila lui Dumnezeu - ne tine o viata intreaga! Daca am gasi cu putinta sa intrebam pe cei de sus - ce v-a costat de ati ajuns la atata fericire, raspunsul ar fi: timp, putin timp, petrecut bine. Dumnezeu ne-a creat liberi ca sa luptam, ca harul Lui nu vine la un milog, vine la un erou.

Daca nu poti sa-ti iubesti vrajmasii, macar sa nu-i urasti

A iubi vrajmasii e o porunca, nu un sfat! Eu, care stau de vorba cu multa lume, am simtit ca-mi spun - parinte, pana aici! Fac orice, 1.000 de metanii pe zi, dar sa nu-mi spui sa-mi iubesc dusmanii. Vedeti ghearele dracesti care stapanesc pe fiecare? Daca nu poti sa-ti iubesti vrajmasii, macar sa nu-i urasti, si nu mai esti in balta, ci pe treapta. Sa facem putina cantareala negustoreasca... Focul iadului e o realitate, nu o sperietoare adusa de duhovnici sau parinti in educatia religioasa. Iadul e o mare realitate! Si daca nu ierti, mergi in focul de veci. Focul de acolo e de mii de ori mai tare decat focul de aici, si-i fara lumina. Nu te vezi cu cineva! Si nu stai acolo un timp, ci o vesnicie! Dati-va seama, ingrozitor! Pentru ca nu numai suferinta fizica te macina, ci si faptul ca esti rupt de iubirea lui Dumnezeu pe vesnicie. Te ingrozeste vesnicia asta, mai fratilor! Te plictisesc de multe ori chiar niste bunatati, ca te saturi de ele.

40 de ani erau un timp si nu o vesnicie

Unui oarecare ins i s-au descoperit suferintele din iad. Pana la glezne era unul in foc si tipa groaznic. Si l-a intrebat asta - de ce tipi asa? Pentru ca vesnic sunt in focul asta! Si a mers de a dat de altul care era in foc pana la gat; dar asta se bucura din cand in cand. Si a spus: cu mult mai mult sunt in foc decat altii, dar ma bucur cand se mai face cate unul din neamul meu preot, si peste 40 de ani ma scoate de aici. Vedeti, psihologic, 40 de ani erau un timp si nu o vesnicie. Era fericit pentru ca avea o nadejde.

Fratilor, la judecata vom fi intrebati: de ce n-ai iubit? Pentru ca am dusmanit, pentru ca am vorbit de rau, pentru ca am ucis! Luptati, de ce nu vreti sa cereti harul lui Dumnezeu? Cand vin ispite de tot felul, strigati la Hristos: Doamne Iisuse, Doamne Iisuse! Nu stati in virtutea inertiei, traiti fiecare moment. E greu, dar Dumnezeu va intelege, vrea sa va ajute. Ne urmareste pentru ca ne iubeste. Hai sa ne iubim!”

Nu fa cruce cantand ca la mandolina!

Atunci cand facem crucea ne plecam Sfintei Treimi. Cand ridici mana la frunte, toata inaltimea, Tatal, apoi, toata adancimea, Fiul si duci la umeri, toata latimea, Sfantul Duh. De aceea fuge dracul de cruce! Dar daca o faci asa, ca si cum ai canta la mandolina, atunci nu stiu care draci vor mai fugi, mai mult ii incurajezi.

OSHO A ZIS:

O persoană cu adevărat non-violentă este cea care nu ucide pe nimeni şi care nu face rău nimănui, deoarece este împotriva faptului de a ucide, este împotriva faptului de a face rău. Ea se va împotrivi însă şi în situaţia în care altcineva încearcă să îi facă ei vreun rău. Dacă cineva încearcă să o ucidă, ea se va împotrivi şi în acest caz şi nu va permite ca acest lucru să se întâmple. Ea nu va iniţia nicio violenţă, însă dacă împotriva ei va fi îndreptat vreun act violent, atunci se va bate din toate puterile. Numai aşa oamenii non-violenţi pot rămâne independenţi; altfel vor fi sclavi, vor rămâne săraci şi vor fi întotdeauna exploataţi de alţii.

"Gelozia voastrà distruge totul. Posesivitatea voastrà distruge totul. Inainte de fericire trebuie sà intelegeti cà tot ceea ce cîstigati cu gelozie, aruncati în foc; cu cît deveniti mai gelos, mai supàrat, mai plin de urà, cu atît mai mult alungati cealaltà persoanà mai departe de voi. Este o simplà lege aritmeticà cà nu mergeti pe drumul care và va ajuta; distrugeti acelasi lucru pe care doriti sà-l pàstrati. Este simplu, evident - este nemteste !" Gelozia este ca o ultimà explozie, un tipàt negru al viselor distruse, a rànilor, a neajutoràrii si a dezgustului de sine.Este ca un crucisàtor fàrà iesire dintr-o zonà de ràzboi, fiind doar dumneavoastrà la bord. Gelozia este ca un miros neplàcut ascuns în adîncurile fiintei voastre care erupe pe pielea voastrà si pe care nici un sàpun sau zîmbet nu-l poate ascunde. Gelozia este greu de definit. Ce este si la ce este bunà ? Cînd vorbesti oamenilor despre acest subiect descoperi cà ei trebuie sà caute cîteva minute prin filele memoriei lor pentru a descoperi pe cea care indicà gelozia. Bineînteles cà în partea superioarà a paginii stà gelozia în dragoste din cauza lui sau a ei . Bineînteles ? Dar dragostea nu are nimic în comun cu gelozia . Atunci cînd iubitul sau iubita voastrà merge cu altcineva trebuie sà và întrebati. Problema nu este cà iubitul sau iubita voastrà iubeste pe altcineva; problema este dacà iubiti acea persoanà ? De multe ori nu sînteti în stare sà faceti fatà acestei întrebàri. Dar aceasta este cu adevàrat întrebarea pe care trebuie sà v-o puneti. Dacà gelozia dispare si dragostea totusi ràmîne, atunci înseamnà cà aveti ceva solid în viata voastrà . "Gelozia este otrava care omoarà toatà dragostea si bucuria ei. Dar gelozia vine din cauza unei neîntelegeri primare. Continuàm sà ne gîndim la dragostea noastrà ca la o cantitate, deci ne este fricà. Ne iubea de 2 kg, iar acum doar de 1 kg. Si mîine, dacà va gàsi pe altcineva - doar de 1/2 kg. Iar în acest mod dragostea va continua sà disparà; curînd veti sta fatà în fatà cu cîntarul dumneavoastrà fàrà nici un kilogram pe el. Unui bàrbat trebuie sà-i fie permis sà vinà în contact cu cît mai multe femei posibil. Unei femei trebuie sà-i fie permis sà vinà în contact cu cît mai multi bàrbati posibil.
Ambii trebuie sà se îmbogàteascà si fiind bogati în experientà, intimitate, prietenie, ei vor sti sà aprecieze greutate dragostei care altfel ar lipsi. Dar interesele meschine nu vor ca tu sà fii inteligent, bogat în experientà, sà atingi apogeul potentialului tàu, pentru cà este periculos pentru ele. Poti ràmîne sclav doar dacà esti sàrac în experientà, doar dacà esti sàrac în întelegere ." "Rolul unui maestru este foarte straniu. El trebuie sà te ajute sà ajungi la întelegerea structurii interne a constiintei tale, care este plinà de gelozie. Toate traditiile si întregul trecut au fàcut doar opusul. Asa numitii sfinti, în toate traditiile, tràiesc într-un asemenea mod încît nu và veti simti gelosi pe ei niciodatà. Retineti acest aspect. Va simti simpatie, respect pentru ei; dar respectul nu este realitatea voastrà, simpatia nu este natura voastrà. Sfîntul se tortureazà pe el însusi, iar aceasta nu este natura sa, de asemenea. El începe sà nu mai fie natural pentru a cîstiga respect, pentru a-si îndeplini egoul sàu. El nu este interesat în cresterea spiritualà; el este interesat în respectabilitate, în a fi privit ca un zeu. Si este gata sà facà orice pentru asta. El tràieste într-o iluzie si creazà o mare iluzie în oamenii ce vin la el. El îi ajutà sà simtà cà sînt religiosi, cà sînt spirituali, pentru cà ei respectà un sfînt. Ei nu sînt gata sà facà o asemenea disciplinà asceticà pentru ei; dar ei sperà cà într-o zi... acesta este idealul lor. Ei uità însà complet cà sînt fiinte umane geloase. Iar sfîntul îi ajutà sà- si uite gelozia; el îi ajutà sà si-o reprime. Munca unui maestru este total diferità. El trebuie sà provoace gelozia, pentru cà acesta este singurul mod al adeptilor sài de a o îndepàrta.In primul rînd trebuie sà stiti cà o aveti, apoi va trebui sà o aruncati, pentru cà este doar mizerie si suferintà. Dar o puteti reprima atît de adînc încît momentul cînd trebuie sà o aruncati nu vine. Societatea, a exploatat îndividul în atîtea moduri, încît este aproape imposibil de crezut. A creat mijloace atît de înteligente si ascunse, încît este aproape imposibil de crezut. A creat mijloace atît de inteligente si ascunse, încît este aproape imposibil chiar a-ti imagina cà acestea sînt mijloace de exploatare. Acestea sînt mijloace de exploatare a indivizilor, de distrugere a integritàtii sale, de a îndepàrta de el tot ceea ce el a produs - fàrà chiar a crea nici o suspiciune în el, nici o îndoialà în legàturà cu ceea ce face din el . Gelozia este unul din cele mai puternice mijloace. Incà din copilàrie fiecare societate, fiecare culturà, fiecare religie, ne învatà despre comparatie. Iar copilul este împins sà învete aceasta. El este doar o tabula rasa, o hîrtie albà fàrà nici un semn; deci ceea ce pàrintii, profesorii, preotii scriu în ea, el va începe sà creadà cà acesta este destinul sàu, fata sa. Omul intrà în existentà cu toate usile deschise, toate directiile permise, toate dimensiunile sînt pentru el de ales. Dar înainte de a putea alege, înainte de a putea fi, înainte chiar de a-si fi simtit fiinta, el este oprit. Si este oprit de acei care cred cà-l iubesc; zdrobit, limitat, conditionat cu toate cele mai bune intentii din lume... Gelozia este unul dintre cele mai puternice mijloace . Uitati-và la ea de aproape; ce poate sà însemne ? Gelozia înseamnà a trài prin comparatie. Cineva este mai înalt decît voi. Sînteti întotdeauna undeva pe o treaptà de mijloc a unei scàri. Poate cà scara este un cerc pentru cà nimeni nu gàseste capàtul. Oricine este întepenit undeva la mijloc, oricine este la mijloc. Scara pare a fi o roatà. Cineva este deasupra voastrà - aceasta ràneste. Aceasta và mentine într-o stare de luptà, miscare prin toate mijloacele posibile, pentru cà dacà reusiti în bine sau în ràu. Succesul và dà toate repturile, insuccesul dovedeste cà ati gresit. Tot ceea ce are importantà este succesul, deci orice mijloc este permis. Deci nu trebuie sà và pese de mijloacele prin care-l atingeti si de fapt nimànui nu-i pasà. Problema este cum sà urci cît mai sus pe scarà. Dar niciodatà nu vei ajunge la capàtul ei. Si oricine va fi deasupra ta va crea în tine gelozia, pentru cà el a reusit si tu ai càzut. Cineva poate gîndi cà-si poate petrece toatà viata trecînd de pe o scarà pe alta, dar va gàsi pe cineva care sà fie mai sus decît el - care n-ar putea sà sarà de pe scarà ? Nu, nu poate sàri . Societatea este foarte precautà, foarte inteligentà. Ea si-a rafinat metodele de-a lungul miilor de ani. De ce nu puteti iesi din cerc ? Pentru cà este cineva mai jos decît voi si asta và dà satisfactii incredibile. Vedeti strategia ? Cineva este deasupra voastrà; ceea ce creeazà gelozie, mizerie, suferintà, ummilintà, un sentiment de ràu, ceea ce nu và face sà dovediti mentalului cà sînteti om pe deplin. In timp ce ceilalti continuà sà se miste, voi v-ati oprit. Aceasta và face sà và simtiti ràu, fàrà sens, nefolositor, o umbrà pe pàmînt si nimic mai mult. Doar aceasta este cazul în care sàriti de pe scarà si spuneti celorlalti de pe scarà sà meargà unde doresc. Dar nu puteti sàri pentru cà mai sînt oameni sub voi; atît cît puteti vedea sînt rînduri sub voi si rînduri sub ei. Aceasta và dà o mare satisfactie, un sentiment mare cà ati întrecut atîtia oameni; cà nu sînteti pe deplin nefolositor. Ati dovedit cà aveti o oarecare putere a vointei si cà nu sînteti o càzàturà; acesti oameni de sub voi sînt destui pentru a dovedi aceasta . Acum sînteti într-o dilemà . De cîte ori và uitati în sus, o groazà de mizerie coboarà în voi; de cîte ori và uitati în jos, o mare satisfactie và înconjoarà . Acum, cum puteti sàri de pe scarà ? Pentru cà sàrind de pe ea, veti sàri peste amîndouà. Nimeni nu va mai fi deasupra voastrà, dar nimeni nu va mai fi dedesubtul vostru; si veti fi làsat singur dacà sàriti. Aici pe scarà sînteti cu toatà lumea, cu o parte a soietàtii, a culturii, a civilizatiei – si este doar problema unui mic efort, si oamenii vor continua sà và spunà, "Bravo, continuà !" Nu fii deprimat, nu fi pesimist, ràmîi optimist. Noaptea nu te va pierde pentru totdeauna. Ei vor continua sà-ti spunà "Cînd noaptea este foarte adîncà, dimineata este aproape deci nu-ti fie fricà de întuneric, de càdere. "Iti vor da 1001 de exemple...". Pàrintii continuà sà ne învete încà din copilàrie, "Uità-te la bàiatul vecinilor nostri - a iesit primul la scoalà, colegiu sau universitate...Si aici este o logicà, o logicà simplà: dacà nu te simti superior, nu te poti simti inferior. Amîndouà vin împreunà, merg împreunà. Dacà arunci una, nu o poti salva pe cealaltà. Dacà nu te simti superior în fata nimànui, cum ai putea sà te simti inferior ? Te poti simti doar tu însuti . M-am gîndit intotdeauna la toti acesti oameni - Alexandru cel Mare, Tamerlan, Napoleon Bonaparte. De ce sà învàtàm copii inocenti despre acesti oameni ? Pentru a crea în ei dorinta de a fi cuceritori, a fi bogati, a fi presedinti, a fi ministri,a nu fi ei însisi. Nimeni nu và învatà sà fiti voi însivà. Si ei creeazà gelozie. Alexandru cel Mare - ce este mare în acest om ? Si de ce trebuie sà pàstràm vii numele lui Nadirshah, Tamerlan si Genghis Khan ? Doar criminali, cei mai mari criminali pe care lumea i-a cunoscut. Micii criminali và trimit la moarte, iar marii criminali và fac istoria . I-am spus profesorului meu de istorie: "Istoria dvs. este o istorie a crimei si încercati sà faceti pe oricine criminal. Nu puteti gàsi cîteva fàpturi umane inocente si sà ne învàtati cà ei erau oameni autentici, reali ?" Dar nu, istoria întregii omeniri ar trebui aruncatà la toaletà, asa am putea începe sà fim altfel. Asa am putea fi noi însine - pentru cà nu ar mai exista comparatie... Da, este posibil ca într-un domeniu sà stii mai mult, iar altcineva sà stie mai putin. Intr-o directie puteti fi mai talentat, într-o altà directie altcineva poate fi mai talentat. Aceasta aratà doar cà oamenii sînt unici, cà au calitàti diferite.Dar fiecare individualitate are stadiul ei incomparabil. Nu am crezut niciodatà despre cineva cà este inferior; nu am crezut niciodatà despre cineva cà este superior. Eu sînt eu însumi, tu esti tu însuti. Comparatia nu apare. Dar toti copiii sînt fortati sà fie în competitie, sà compare si în mod natural gelozia apare pentru cà cineva reuseste si tu nu reusesti. Cineva obtine acele lucruri pe care tu nu le obtii... Gelozia nu trebuie prività ca un fapt simplu - cà ai fost învàtat sà te vezi inferior cuiva, sau ca superior cuiva. Si astfel ai devenit atît de inconstient de ea incît judeci în mod constant oamenii ca inferiori, ca superiori, ca buni sau rài, corecti sau incorecti . Nu judeca . Oricine este doar el însusi . Acceptà-l pe celàlalt asa cum este .
Osho

VREAU SA STI CA...

Inteligenta, fara dragoste, te face pervers.
Justitia, fara dragoste, te face dur.
Diplomatia, fara dragoste, te face ipocrit.
Succesul, fara dragoste, te face arogant.
Bogatia, fara dragoste, te face avar.
Ingaduinta, fara dragoste, te face dependent.
Saracia, fara dragoste, te face orgolios.
Frumusetea, fara dragoste, te face ridicol.
Autoritatea, fara dragoste, te face tiran.
Munca, fara dragoste, te face sclav.
Simplitatea, fara dragoste, iti ia din valoare.
Politica, fara dragoste, te face egoist.
Credinta, fara dragoste, te face fanatic.
Crucea, fara dragoste, se transforma in tortura.
Viata, fara Dragoste... nu are nici un sens !
DRAGOSTEA ESTE TOTUL.
...TE IUBESC!

AFORISME DESPRE COMUNICARE

[25.06.2009]

Aforisme despre comunicare

* Piatra de temelie a unei comunicari bune este credinta ca fiecare fiinta umana este unica si valoroasa. (Autor necunoscut)
* Comunicarea duce la comunitate, adica la intelegere, colaborare si pretuire reciproca. (Rollo May)
* Cu cat mai avansate si mai eficiente sunt mijloacele noastre de comunicare, cu atat comunicam mai putin. (Joseph Priestley)
* Fiecare cuvant pe care il spui, se va intoarce la tine. (Christian Larson)
* Daca vrei ca un om sa devina dusmanul tau, spune-i simplu "Nu ai dreptate!" Metoda lucreaza intotdeauna (Henry Link)
* Daca spui ceea ce gandesti, nu te astepta sa auzi numai ce-ti place (Malcolm Forbes)
* Cuvintele bune sunt usor de spus, dar ecourile lor sunt cu adevarat nesfarsite. (Maica Teresa)
* Un cuvant bun iti poate tine de cald timp de trei luni de iarna (Proverb japonez)
* Atunci cand oamenii vorbesc, asculta-i cu toata fiinta ta. Majoritatea oamenilor nu-i asculta niciodata pe ceilalti. (Ernest Hemingway)
* Metoda fundamentala si cea mai puternica de a te conecta cu alta persoana este de a o asculta. A o asculta cu atentie- si atat. Probabil ca cel mai valoros lucru pe care il putem darui celorlalti este atentia noastra. O tacere incarcata de iubire are o putere de vindecare mult mai mare si creaza legaturi mai puternice decat cuvintele cele mai bine intentionate.(Rachel Naomi Remen)
* Este sarcina cunoasterii de a vorbi, si este privilegiul intelepciunii de a asculta. (Oliver Wendell Holmes)
* Daca exista vreun mare secret al succesului in viata, acesta consta in capacitatea ta de a te pune in locul altui om si de a intelege lucrurile din punctul lui de vedere- la fel si din al tau. (Henry Ford)
* Pare de neinteles ca intr-o societate cu mijloace hiperdezvoltate de comunicare, de cele mai multe ori ne lipsesc ascultatorii. (Erma Bombeck)
* Imi amintesc mie insumi in fiecare dimineata ca tot ce voi spune eu nu ma va invata nimic. Daca vreau sa invat, pot face asta doar ascultand. (Larry King)
* Tacerea spune uneori cel mai mult. (Emily Dickinson)
* Poti sa minti cu cuvinte, dar si prin tacere.(Adrienne Rich)
* Una din cauzele primare ale tuturor necazurilor din lumea de azi este aceea ca oamenii vorbesc prea mult si gandesc prea putin. Ei actioneaza impulsiv fara sa gandeasca. Eu incerc intotdeauna sa ma gandesc inainte de a vorbi. (Margaret Chase Smith)
* Atunci cand tratezi cu oamenii, aminteste-ti ca nu ai de a aface cu creaturile logicii, ci cu cele ale sentimentelor. (Dale Carnegie)
* Nu inseamna ca daca poti vorbi elocvent, chiar ai si ceva de spus. (Michael P. Hart)
* Daca trebuie sa vorbesc 10 minute, am nevoie de o saptamana de pregatire, daca vorbesc 15 minute- imi trebuiesc trei zile, pentru jumatate de ora- doua zile,iar daca am o ora de vorbit, sunt gata sa incep acum. (Woodrow Wilson)
* Cele mai importante lucruri sunt cel mai greu de spus, fiindca cuvintele le micsoreaza. (Stephen King)

Puterea rugaciunii.

Oamenii pot să se vindece într-adevăr în biserici atunci când ating sfintele moaşte sau sanctuarele. Oamenii de ştiinţă din Petersburg au dovedit-o şi au descoperit şi mecanismul „material” al acestui fenomen divin.[1]

„O rugăciune este un remediu puternic”, spune Valeri Slezin, şeful Laboratorului deNeuropsihofiziologie al Institutului de Cercetare şi Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg . „Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul uman, dar ea repară şi structura grav afectată a conştiinţei.”Profesorul Slezin a făcut ceva de necrezut - a masurat puterea rugăciunii.

El a înregistrat electroencefalogramele unor călugări în timp ce se rugau şi a captat un fenomen neobişnuit - „stingerea” completă a cortexului cerebral. Această stare poate fi observată numai la bebeluşii de trei luni, atunci când se află lângă mamele lor, în siguranţă absolută. Pe masură ce persoana creşte, această senzaţie de siguranţă dispare, activitatea creierului creşte şi acest ritm al biocurenţilor cerebrali devine rar, numai în timpul somnului profund sau al rugăciunii, aşa după cum a dovedit omul de ştiinţă. Valeri Slezin a numit aceasta stare necunoscută „trezie uşoară, în rugăciune” şi a dovedit ca are o importanţă vitală pentru orice persoană. Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de situaţii negative şi afronturi care ne rămân înfipte în minte. În timpul rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu totul.

Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică şi morală cât şi cea fizică. Slujbele bisericeşti ajută şi ele la ameliorarea sănătăţii.

Inginera şi electrofiziciana Angelina Malakovskaia, de la Laboratorul de Tehnologie Medicală şi Biologică a condus peste o mie de studii pentru a afla caracteristicile sănătăţii unor enoriaşi înainte şi după slujbă. A rezultat că slujba în biserică normalizeaza tensiunea şi valorile analizei sângelui. Se pare că rugăciunile pot să neutralizeze chiar şi radiaţiile. Se ştie că după explozia de la Cernobîl, instrumentele de masură pentru radiaţii au arătat valori care depăşeau capacitatea de măsurare a instrumentului. În apropierea Bisericii Arhanghelului Mihail, însă, aflată la patru km de reactoare, valoarea radiaţiilor era normală.

Oamenii de ştiinţă din Petersburg au confirmat, cu ajutorul experimentelor efectuate, că apa sfinţită, semnul Crucii şi bătutul clopotelor pot să aibă, de asemenea, proprietăşi vindecătoare. De aceea, în Rusia, clopotele bat întotdeauna în cursul epidemiilor. Ultrasunetele emise de clopotele care bat omoară viruşii de gripă, hepatită şi tifos. Proteinele viruşilor se încovoaie şi nu mai poartă infecţia, a spus A. Malakovskaia.

Semnul crucii are un efect şi mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon şi stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci şi în râuri şi lacuri. Este chiar mai eficientă decât aparatele moderne de dezinfecţie cu radiaţie magnetică.Laboratorul ştiinţific al Institutului de Medicină Industrială şi Navală a analizat apa înainte şi după sfinţire. A rezultat că dacă se citeşte rugăciunea Tatăl Nostru şi se face semnul Crucii asupra apei, atunci concentraţia bacteriilor dăunătoare va fi de o sută de ori mai mică. Radiaţia electromagnetică dă rezultate mult inferioare. Astfel, recomandările Ortodoxe de a binecuvânta orice mâncare sau băutură nu au numai o valoare spirituală, ci şi una preventivă. Apa sfinţită nu este numai purificată, ci ea îşi schimbă şi structura, devine inofensivă şi poate să vindece. Aceasta se poate dovedi cu aparate speciale.. Spectrograful indică o densitate optică mai mare a apei sfinţite, ca şi cum aceasta ar fi înţeles sensul rugăciunilor şi l-ar fi păstrat. Aceasta este cauza acestei puteri unice de a vindeca. Singura limită este că vindecă numai pe cei credincioşi. „Apa „distinge” nivelul de credinţă al oamenilor.”, spune A. Malenkovskaia.Atunci când un preot sfinţeşte apa, densitatea optică este de 2,5 ori mai mare, atunci când sfinţirea este efectuată de o persoană credincioasă laică, numai de 1,5 ori mai mare, dar cu un om botezat şi necredincios, fără cruce la gât, schimbările au fost nesemnificative.[1] De fapt, după cum se va vedea, au fost capabili să măsoare unele efecte, dovedind cu mijloacele ştiinţifice actuale ceea ce Sfinţii Părinţi ştiu, prin experinţă, de 2000 de ani, dar „mecanismul”, fiind divin, nu poate fi explicat în termeni omeneşti. (N.T.)